fbpx
Casa Comana Bucuresti Boutique Hotel

Camera 36 – Radu Șerban Domnul

Tip pat : 3 paturi (1 pat matrimonial format din 2 single și 1 pat single)
Capacitate : 3 adulți
Dimensiune : Aproximativ 35 mp
Locație : Etajul 3 din 3
Balcon : Da
Baie : Cabină de duș, chiuvetă, toaletă și bideu

Facilitățile camerei

  • Minibar
  • Internet WIFI
  • TV LCD
  • Halat de baie
  • Papuci de baie
  • Seif
  • Aer condiționat
  • Telefon
  • Birou de lucru
  • Cărți
  • Cosmetice
  • Uscător de păr
  • Acces la SPA
  • Fier și masă de călcat (la cerere)

Radu Șerban Domnul

Ramură din Vlașca a boierilor Craiovești, cel mai bogat boier din Țara Românească la sfârșitul secolului al XVI-lea, stăpânind 70 de sate în toate județele țării, Șerban mare paharnic al lui Mihai Viteazul, alături de care a luptat împotriva turcilor și polonilor, învingător al pretendentului Simion Movilă, după moartea lui Mihai, a fost ales domn al țării sub numele domnesc de Radu Vodă (1601; 1602-1610; 1611). Avându-și reședința de baștină după mamă la Coiani (azi Mironești), pe malul înalt al Argeșului, nu e de mirare că aflând în vecinătate, la Comana, mănăstirea ruinată a lui Vlad Țepeș, o dărâmă la 1588-1589, pe când era doar paharnic al doilea, construind pe locul ei propria sa mănăstire cu ziduri și turnuri de cetate, de care va rămâne legat până la moarte și chiar după aceea.

Radu Șerban întemeiază dinastia Craioveștilor-Basarabi, care a dominat viața politică a Țării Românești în veacul al XVII-lea, iar ca un adevărat continuator al lui Mihai Viteazul, participă eroic la luptele antiotomane ale Ligii Creștine, biruind pe tătari la Ogretin și asediind Belgradul turcesc în 1602, iar apoi învingând lângă Brașov pe principii filoturci ai Transilvaniei, Moise Székely (1603) și Gabriel Báthory (1611), în bătălii demne de marele său predecesor.

Bun gospodar în interior, păstrând legături strânse cu lumea creștină și cu Casa de Austria, Radu Șerban a susținut Ortodoxia până la Muntele Athos, fără a nedreptăți nici ctitoria sa de la Comana.

Însă Înalta Poartă nu l-a iertat, în cele din urmă izbutind în 1611 să-l înlăture din scaun. Dar în cei nouă ani de exil (1611-1620), din ținuturile imperiale, de la Tîrnavia, Cașovia, Nitra sau Viena, Radu Șerban s-a implicat în toate evenimentele politice din Țările Române și în proiectele antiotomane ale imperialilor, până la ultima încercare de cruciadă din 1618. Astfel că în martie 1620, când, înconjurat de familie, s-a stins din viață la Viena, a fost înmormântat cu mare fast, deși era ortodox, în marea catedrală vieneză Sfântul Ștefan. Aici rămășițele sale au rămas două decenii, până în 1640, când fiica sa cea mare, Ancuța, le-a adus în țară, împreună cu cele ale soțului ei, Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul, îngropat în 1627 în biserica ortodoxă Györ (Raab).

Trecerea convoiului de trăsuri a lăsat urme în socotelile mai tuturor orașelor străbătute. Iar osemintele celor doi au fost înmormântate în biserica mănăstirii Comana, desigur, după vechea dorință a lui Radu Șerban; mormânt comun în care se împletesc parcă simbolic în eternitate, vechea dinastie care se stingea, a urmașilor lui Basarab I, cu cea nouă a Craioveștilor-Basarabi, și în care apoi au ajuns și alți descendenți ai lui Radu Șerban, din cealaltă fiică a acestuia, Elina Cantacuzino, sub o a doua lespede, care se vede și astăzi în biserica Comanei. Astfel, aceasta adăpostește rămășițele unui mare voievod al românilor, Radu Șerban, rămas din păcate pe nedrept până azi în conul de umbră al faimei înaintașului său în scaun, Mihai Viteazul.

Rezervă acum

Contactați-ne

ATENȚIE !
Completarea acestui formular reprezintă doar o cerere de rezervare!
Pentru confirmare veți fi contactat de către un operator în cel mai scurt timp!
Vă mulțumim!