fbpx
Casa Comana Bucuresti Boutique Hotel

Camera 21 – Draghici Cantacuzino

Tip pat : 3 paturi (1 pat matrimonial format din 2 single + 1 pat single)
Capacitate : 3 adulți
Dimensiune : Aproximativ 23 mp
Locație : Etajul 2 din 3
Balcon : Da
Baie : Cabină de duș, chiuvetă, toaletă și bideu

Facilitățile camerei

  • Minibar
  • Internet WIFI
  • TV LCD
  • Halat de baie
  • Papuci de baie
  • Seif
  • Aer condiționat
  • Telefon
  • Birou de lucru
  • Cărți
  • Cosmetice
  • Uscător de păr
  • Acces la SPA
  • Fier și masă de călcat (la cerere)

Drăghici Cantacuzino

A fost fiul cel mare al Elinei, fiica domnului Țării Românești Radu Șerban (1601; 1602-1610; 1611) și al postelnicului Constantin Cantacuzino și s-a născut îndată după căsătoria părinților săi, așadar, în jurul anului 1625. Și-a început cariera dregătorească în vremea rudei sale dinspre mamă, Matei Basarab (1632-1654), care, nu mult după împlinirea vârstei de 20 de ani, l-a numit spătar (1648-1650) și sluger (1652). L-a slujit apoi cu credință pe unchiul său după mamă, Constantin Șerban (1654-1658), fiul natural al lui Radu Șerban, întreaga domnie a acestuia. Constantin Șerban l-a numit la 1654 în delegația de boieri trimisă la Înalta Poartă pentru a-i obține recunoașterea alegerii ca domn, misiune de mare încredere. Doi ani mai târziu îl ridică la rangul de logofăt, dovadă că avea o bună știință de carte. Atunci când în 1658, Constantin Șerban a fost nevoit să părăsească domnia, la porunca Porții, care nu-i putea ierta ajutorul dat principelui ardelean Gheorghe Rákóczi II pentru ocuparea tronului Poloniei, Drăghici Cantacuzino și-a însoțit unchiul în pribegie în Transilvania, unde, în același an, 1658, a obținut o diplomă de nobil, fiind și stăpânul satului Cuciulata din Făgăraș. Însă având familie și numeroase moșii în Țara Românească, nu l-a urmat apoi în lungul exil al acestuia. Revine, așadar, în țară sub Mihnea III (1658-1659) care îl numește mare paharnic (1659-1663), dregătorie pe care o păstrează și în vremea lui Gheorghe Ghica (1659-1660) și a fiului acestuia Grigore Ghica (1660-1664), care a obținut domnia cu ajutorul și sub tutela postelnicului Constantin Cantacuzino, tatăl lui Drăghici.

Cu toate că l-a însoțit credincios pe Grigore Ghica în 1663 în campania de la Ujvar, alături de turci, împotriva imperialilor, Drăghici Cantacuzino a fost acuzat de uneltiri pentru luarea domniei cu sprijinul tatălui său, de către gruparea bisericească adversă condusă de Stroe Leurdeanu. De altfel, aceasta a fost una din acuzațiile care au dus la executarea postelnicului Constantin Cantacuzino la mănăstirea Snagov, la 20 decembrie 1663. După această lovitură Drăghici Cantacuzino fuge la Constantinopol, pentru a-și salva viața. Revine însă îndată, iar sub Radu Lean (1664-1669) își reia pentru un timp dregătoria de mare paharnic (1664), devenind curând mare spătar, comandant al oștirii (1665-1667).

Firul vieții lui Drăghici se apropia însă de sfârșit. Moartea lui e învăluită de mister. Se știe că a murit în toamna 1667 la Constantinopol, unde-l purtase o poruncă domnească, dar cauza morții rămâne până astăzi necunoscută. După cronica de familie a Cantacuzinilor ar fi fost otrăvit de doi greci, Balasache și Sofialâul, la Constantinopol, motivul menționat de cronicarul I. Neculce fiind încercarea de a obține domnia în Țara Românească, acuzație care i se aducea de mai mult timp.

Însă după alte păreri din tabăra adversă sau mai depărtate în timp, Drăghici Cantacuzino ar fi murit la Poartă de ciumă. Adevărul probabil nu-l vom ști niciodată. Oricum, fiul cel mare al postelnicului Constantin Cantacuzino, căsătorit cu Păuna, fiica marelui spătar Diicu Buicescu, rudă cu Matei Basarab și competitor la tron după moartea acestuia, lăsa în urmă patru băieți și trei fete, și un important domeniu boieresc.

Trupul lui Drăghici Cantacuzino a fost adus de la Constantinopol la mănăstirea Comana la 13/23 noiembrie 1667 și înmormântat în pronaosul bisericii, în cripta care adăpostea din 1640 osemintele bunicului său Radu Șerban și pe cele ale ginerelui acestuia Nicolae Pătrașcu.

După încă vreo 15 ani aceeași încăpătoare criptă de familie de la Comana primea pe un fiu al lui Drăghici, anume marele paharnic Constantin Cantacuzino. Peste bunic, nepot și strănepot, un alt fiu al lui Drăghici, marele paharnic Șerban Cantacuzino a așezat după 1683, probabil cu ocazia refacerii mănăstirii Comana din 1700, o nouă lespede funerară, ce se vede și astăzi, amintind numele celor trei sub stemele ambilor Cantacuzini, două acvile bicefale și corbul cruciat al lui Radu Șerban, însă nu mai pomenea pe cel al lui Nicolae Pătrașcu.

Rezervă acum

Contactați-ne

ATENȚIE !
Completarea acestui formular reprezintă doar o cerere de rezervare!
Pentru confirmare veți fi contactat de către un operator în cel mai scurt timp!
Vă mulțumim!