fbpx
Casa Comana Bucuresti Boutique Hotel

Camera 39 – Ion Vodă Basarab

Tip pat : 1 pat matrimonial
Capacitate : 2 adulți
Dimensiune : Aproximativ 17 mp
Locație : Etajul 3 din 3
Balcon : Da
Baie : Cabină de duș, chiuvetă, toaletă și bideu

Facilitățile camerei

  • Minibar
  • Internet WIFI
  • TV LCD
  • Halat de baie
  • Papuci de baie
  • Seif
  • Aer condiționat
  • Telefon
  • Birou de lucru
  • Cărți
  • Cosmetice
  • Uscător de păr
  • Acces la SPA
  • Fier și masă de călcat (la cerere)
Ion Vodă Basarab

A fost cel de-al doilea născut, după o fiică mai mare, Anca, și singurul băiat al domnului Țării Românești Radu Șerban (1601; 1602-1610; 1611).

S-a născut în jurul anului 1600, deoarece pe patrafirul care poartă data 1607-1608, donat de familia sa la mănăstirea Măr gineni, pe care la poale au fost brodate, după obicei, chipurile donatorilor, „Io Ion vodă Băsarab”, e reprezentat în vârstă cam de șase-șapte ani, în orice caz mult mai mic decât sora sa Anca.

Portretul, lucrat cu fir de argint, îmbrăcat ca și tatăl său, purtând ca și acesta coroană peste plete negre care se revarsă pe umeri, are o particularitate interesantă, băiețelul poartă ochelari, fapt neobișnuit, chiar unic, pentru astfel de reprezentări. Dar, încă și mai interesantă e inscripționarea numelui său, deasupra capului, în care „Băsarab” este nume de familie, pe care tatăl său, care era un boier Craiovesc, fără legătură de sânge cu vechea dinastie a urmașilor lui Basarab I (care nu avea nume de familie) l-a dat noii dinastii întemeiată de el (cea a Craioveștilor-Basarabi), pentru a legitima o (falsă) legătură de rudenie cu vechea dinastie. Astfel, toți descendenții lui Radu Șerban, până la începutul veacului XVIII, de la acest Ion Vodă Băsarab la Constantin Brâncoveanu Basarab, poartă cu mândrie acest nume de familie.

Chipul fiului lui Radu Șerban, zugrăvit la 1608-1609 alături de părinții săi, a fost văzut de mitropolitul Neofit I Cretanul și menționat în jurnalul călătoriei sale ecumenice, în pronaosul bisericii mănăstirii Comana, ctitorită de tatăl micuțului, dar, din nefericire, întreaga frescă în minunat stil bizantin, din care s-au aflat doar urme în molozul săpăturilor arheologice, a fost rasă în întregime cu prilejul unor refaceri ulterioare a bisericii, probabil în secolul XIX, când se obișnuia o astfel de barbarie, iar pictura naivă și lipsită de har din vremea noastră nu are nici o legătură cu cea din timpul lui Radu Șerban.

Numele acestui fiu al lui Radu Șerban mai este amintit la 1697 în pomelnicul Mitropoliei de la Târgoviște deoarece în aceasta a fost înmormântat, precum și în cel al mănăstirii Bistrița olteană din 1752, ctitoria din vechime a rudelor sale Craiovești. „Ion vodă Băsarab” s-a stins din viață în jurul anului 1608 - 1609, cam în același timp cu bunica sa dinspre tată, Maria din Coiani (Mironești) Vlașcăi, care a murit în iunie 1608. Un document ulterior din 1615 amintește că Radu Șerban a dat un sat Mitropoliei Țării Românești, „pentru că a fost înmormântat pe mama domnii lui, doamna Maria, și pe un copil al domnii lui, Io Băsarab voevod, în Sfânta Mitropolie”.

Rezervă acum

Contactați-ne