fbpx
Casa Comana Bucuresti Boutique Hotel

Camera 310 – Maria din Mironești

Tip pat : 1 pat matrimonial
Capacitate : 2 adulți
Dimensiune : Aproximativ 24 mp
Locație : Etajul 3 din 3
Balcon : Da
Baie : Cadă de baie, chiuvetă, toaletă și bideu

Facilitățile camerei

  • Minibar
  • Internet WIFI
  • TV LCD
  • Halat de baie
  • Papuci de baie
  • Seif
  • Aer condiționat
  • Telefon
  • Birou de lucru
  • Cărți
  • Cosmetice
  • Uscător de păr
  • Acces la SPA
  • Fier și masă de călcat (la cerere)
Maria din Mironești

Mamă a domnului Țării Românești Radu Șerban (1601; 1602-1610; 1611), Maria din Coiani (acum Mironești, jud. Giurgiu) era strănepoata lui Radu Craiovescu, mare postelnic în perioada dintre 1489 și 1508, unul dintre cei patru frați Craiovești de la sfârșitul secolului XV și începutul celui următor, care au pus bazele marii familii a boierilor Craiovești (numiți astfel după doar unul din satele lor), ce și-a întins influența și domeniile în toate județele Țării Românești.

Maria, care se trăgea din ramura Craioveștilor din județul Vlașca, își avea reședința aflată pe malul înalt al Argeșului, unde părinții ei, Anca, nepoata lui Radu Craiovescu, și soțul ei Neagoe, marele ban de la 1560-1562, ctitoriseră și o biserică a curții, demolată la 1669, când se ruinase, și înlocuită alături, tot atunci, de cea care se vede și azi, înălțată de strănepoata lor Elina Cantacuzino, fiica lui Radu Șerban. Reședința de la Coiani mai cuprindea case cu pivnițe de piatră și mori pe ambele maluri ale Argeșului.

La rândul ei, mama Mariei, Anca din Coiani, era fiica Margăi (Maria) și a marelui ban Șerban din Izvorani (1535-1539), personaj faimos, care la 1539 s-a ridicat ca domn împotriva lui Radu Paisie, pierzându-și astfel viața și averea. Nepoata lor Maria, mama lui Radu Șerban, s-a căsătorit prima dată în vremea celei de-a doua domnii a lui Mircea Ciobanul (1553-1554), când familia sa trecea printr-o perioadă de „lipsă”, consecință a răscoalei condusă de bunicul ei Șerban din Izvorani, cu un boier de rang mic, altfel necunoscut, un anume Radu postelnic. Despre acesta, amintit doar într-un document din 1580, știm numai că a fost tatăl lui Radu Șerban, viitorul succesor al lui Mihai Viteazul.

Al doilea soț al Mariei din Coiani a fost un grec din Epir, Niko din Frastani (astăzi Kato Meropes în Grecia), venit de tânăr, în ultimul sfert al secolului XVI, să-și caute norocul în Țara Românească, unde a devenit cunoscut sub numele de Nica din Corcova (după o proprietate din jud. Mehedinți). Dornic de carieră politică și ascensiune socială, el s-a căsătorit înainte de 1586 cu mai vârstnica Maria din Coiani, divorțată sau văduvă cu un copil (Radu Șerban) cam de aceeași vârstă cu el, care îi devenea astfel fiu adoptiv. Drept urmare, Nica și-a îndeplinit visul de înavuțire, căci la 17 mai 1589 Maria soție și fiul său Șerban paharnic al doilea, „înfrățesc” pe Nica postelnic al doilea, pe a treia parte din averile Mariei, altfel spus, venitul domeniului acesteia s-a împărțit egal la cele trei persoane care formau familia. S-a înțeles bine cu fiul său adoptiv, și când acesta (Radu Șerban) a ajuns domn, i-a încredințat dregătorii și misiuni diplomatice însemnate, iar Nica l-a slujit credincios până în 1611, când a trecut de partea rivalului său Radu Mihnea, alături de valul de greci pe care acesta îi adusese în Țara Românească.

Nu știm cât a durat căsătoria Mariei cu Nica, probabil până la decesul acesteia în 1608, altfel, dacă ar fi divorțat, relațiile cu fiul ei ajuns domn nu ar fi fost atât de bune. Oricum, după moartea Mariei din Coiani, Nica s-a căsătorit din nou cu o boieroaică văduvă și bogată, de data aceasta mult mai tânără decât el.

Maria, mama lui Radu Șerban, apare în mai multe documente din vremea domniei fiului ei, rezidând, desigur, mult timp la curtea domnească de la Târgoviște. Ca atare, Radu Șerban a îngropat-o în vechea biserică a mitropoliei de aici, mormântul ei dispărând însă o dată cu demolarea acesteia la sfârșitul secolului XIX.

Rezervă acum

Contactați-ne